Tudor Enea - realitati

Tată, să nu mă bați, tată!

“Am murdărit cămașa! O să mă bată iar.  Lacrimile prinseră a șiroi pe obrazul transpirat, ajungând să se amestece cu sângele și praful din aer. Copilul părea acum o mască a deznădejdei și neputinței. “Nu mai vreau să mă bată!… Nu mai suport!”   Împleticindu-se, încercă disperat să-și mențină echilibrul, dar căzu peste asfatul trotuarului. Read More