marți, 29 ianuarie 2013

Miercurea fără cuvinte – Lună plină

Umplut până la refuz cu brazi încărcați cu zăpadă, lipiți de cer prin înălțimea munților, întregul peisaj e de basm. Celestul e curcubeu, în nuanțe de roşu şi albastru, continuându-şi mai apoi infintul în culoarea obişnuită a iernii. Şi, peste toate astea, la mijloc de orizont, răsare stăpână crăiasă, Luna.

duminică, 27 ianuarie 2013

Regăsiri în rătăciri

Cerul plângea prelung într-o burniță albastră. Inima părea să înghețe rece în piept însă vibrația-i părea fierbinte. Ȋl privi în ochi şi simți un fior. Un sentiment nou, plăcut, o senzație de linişte interioară, dar în acelaşi timp de zbucium intens. Mâinile îi tremurară instinctiv şi vocea refuza să se audă în noapte.  Vântul vibra ca o şoapta în locul ei şi Geo simți pentru prima oară un fior ce avea să-i devină o dependență în suflet.

marți, 22 ianuarie 2013

Miercurea fără cuvinte - 10.000!


Trebuie să recunosc că am pândit momentul. De felul meu sunt interesat de statistici şi am considerat că acesta ar putea fi un punct de interes. Mi-am  propus să premiez într-un fel câştigatorul şi am aşteptat cuminte să se întâmple. Am sperat să nu fie un anonim sau o reclama idioată şi într-un final s-a întâmplat: am primit înstiintarea ca am ajuns la 10.000 de comentarii pe site-ul personal. Dacă e de bine sau nu, va dați şi voi cu părerea:

sâmbătă, 19 ianuarie 2013

În căutarea…


Cu ochii larg deschişi stau astăzi să mă bucur de tot ceea ce mă înconjoară. Ȋmi ofer inima să se umple de iubire, îmi las sufletul să zboare, încărcat cu ideea că viața este frumoasă. Liniii neregulate se joacă în orizont, împungând vârfuri  de cer cu creste de zăpadă.  Natura delicată şi blândă până acum, prindea forme neaşteptate.
O voce ce părea vis, şopti delicat în cuvinte suave. Am ştiut că e ea ce va fi, vorbind cu mine ce sunt.

miercuri, 16 ianuarie 2013

Miercurea fara cuvinte - Printre insule

Sunt plecat acum si internetul nu  ma ajuta prea mult. Am facut fotografii, insa mi s-a terminat bateria si nu imi gasesc incarcatorul. Nu imi amintesc sa fi fost vreodata atat de dezorganizat (sa nu plecati niciodata de acasa in graba; ganditi-va de doua ori la ceea ce puneti sau nu puneti in bagaj). Ma bucur insa de plimbare si sunt fericit ca am ajuns sa vad astfel de locuri. Fotografia de mai jos, nu imi apartine, insa trebuia sa va arat neaparat unde ma aflu acum, pentru ca e de vis si e aproape primavara. Va doresc zambete si voie buna!

duminică, 13 ianuarie 2013

Ratacind fara cuvinte


Sa le fi pierdut oare pe toate? Sa fi uitat unde le-am pus? Sau doar s-au ascuns de mine si nu vor sa mai iasa? Sa caut un vinovat sau sa incerc sa redescopar? Unde? Unde s-au ascuns? Cum oare le-am lasat sa se indeparteze de mine?

marți, 8 ianuarie 2013

Miercurea fără cuvinte - sa o caut deja?

In asfintit, o raza de soare isi intinde lumina catre padure. Printre nameti, razbatem mereu catre senin cu gandul departe, cautand primavara. Inca nu vad nici o urma, insa sperantele incep de pe acum sa inmugureasca.

duminică, 6 ianuarie 2013

Să nu te-ncrezi...

Anul începe în forță cu decizii forțate şi concepții impuse. Trecând peste ele şi ignorând toate neplăcerile, mă refugiez în cuvinte. Cândva am renunțat să mai scriu poezii pentru că mi se păreau triste. Astăzi am înțeles că pot să îmi vărs tristețea în versuri care nu au nici o legătura actuală cu realitatea, iar în viața de zi cu zi să merg mai departe zâmbind, aşa cum făcem inainte, aşa cum fac mereu.

marți, 1 ianuarie 2013

Miercurea fără cuvinte – Happy ’13!

Pesimistii ar avea tendința să spună că urmează un an ghinionist. Eu spun că anul va fi cel puțin la fel de bun precum cel care a trecut. La mulți ani !
Fotografia mea

Un om obisnuit, calator prin lume si prin viata. In cautarea mea de sine, am calatorit in ultimii cinci ani in peste treizeci de tari, am fost voluntar in proiecte umanitare si am ajuns pedagog la o scoala pentru copii speciali in Danemarca.

Am scris doua carti, prima fiind o colectie de proza scurta adunate intr-un volum cu talc intitulat Raze de senin. A doua carte, un roman al descoperii omului intr-o altfel de viata, intr-o normalitate aproape ireala, o cautare a fericirii si a implinirii sufletesti.  O carte traita inainte de a fi scrisa, intr-o viata de om imbulzita in sase luni de zile, atat cat a durat proiectul umanitar din care faceam parte - "Iubesc. India mea". Un pasaj din carte precum si formularul de comanda le gasiti  aici.