sâmbătă, 12 mai 2012

Salvarea ouălor de... albine!


M-am dus la o vecină mai îndepărtată să iau nişte ouă de găină pentru mama. Nu ştiu ce târg au făcut ele, eu trebuia doar să aduc ouăle acasă. De preferinţă întregi. A trebui să merg prin cartierul de case pe o straduţă pe care nu am mai mers de mult. Motiv pentru mine să observ case noi construite în spatele unor garduri semeţe. Am realizat că s-a scurs cu adevarat foarte multă vreme de când nu mai trecusem pe acolo. S-au schimbat casele, străzile şi mai presus de toate, oamenii. Iar acest lucru poate fi de multe ori dăunător.

Întors de la vecină, vorbeam la telefon, fiind cu atenţia îndreptata la ouă. La un moment dat am realizat că aveam o insectă în păr. Probabil o muscă înebunită de căldură a zburat aiurea şi s-a nimerit să se încălcească în părul meu. Neplacut moment! Mi-am scuturat capul de cateva ori, însă nu vroia să plece. Ori se încurcase ori îi făcea plăcere să mă necăjească pe mine. Fără să las sacosa din mână, şi nici telefonul de la ureche,  am dus mâna la cap (cu tot cu sacoşă), hotărât să scap pentru totdeauna de bâzâitoarea ce-şi făcea de cap în freza mea nearanjată. Nu ştiam ce avea să mă aştepte! Nu am înţeles nici măcar când am simţit o înţepătură puternică în deget. Când mi-am dat seama era deja prea târziu. Am scăpat telefonul încerând disperat să mă apăr. După prima albină omorâtă, zeci de surate de ale ei au început să roiasca în jurul meu. Într-o ultima clipă lucidă, am aşezat sacosă cu grijă lângă telefonul scăpat în iarbă, mi-am scos hainele de pe mine şi am fugit spre prima poartă pe care am văzut-o deschisă, într-o curte apropiată. Şi roiul de albine venea după mine. Atacau în echipa şi vizau mai ales faţa. O muşcătură pe braţ creştea vizibil şi se înroşea într-un mod ciudat. În clipele alea nu gândeam decât că pe faţa mea se întâmpla la fel. Două m-au muşcat deasupra ochiului drept, una sub cel stâng. Îmi simţeam obrazul şi fruntea zvâcnind şi albinele îmi ţipau în ureche. Pierdusem numărul muşcăturilor şi nu vedeam nici o soluţie salvatoare. În curte era o femeie care mă cunoştea. M-a văzut alergând şi probabil şi-a dat seama ce am păţit. Am strigat: “Apă!” şi femeia mi-a adus o găleată plină. Nu am crezut vreodată că aş fi în stare să îmi torn o găleată cu apă rece de fântână direct în cap (nu încercaţi aşa ceva acasă - necesită ani de antrenament sau o clipă de nebunie), dar în viaţă trebuie să fii pregătit pentru orice. Am intrat apoi în casă pentru un timp.
Încă îmi mai simt obrazul umflat. Nasul e roşu, fruntea, gâtul şi braţul drept sunt la fel.
O să treacă. Face bine la reumatism( nu îl am, dar e bun şi preventiv). M-au înţepat doar opt. Cred că am scăpat ieftin.
Am trimis pe cineva după ouă (nu am spart decât două din patruzeci), haine şi telefon şi am fugit precum Nică (Ion Creangă – Amintitri din copilarie) prin grădini, până am ajuns în grădină la mine. Aici mi-am primit un masaj facial cu pătrunjel (indicat pentru umflaturi) de la mama.
Acum mi-e puţin teama să ies din casă. Peste tot vad doar albine; mă aşteaptă şi vor să termine ce au început: să-şi răzbune suratele. Râd când scriu aceste rânduri şi sper să râdeţi şi voi. Pacat că nu m-a filmat nimeni. Cred că am fost caraghios. Important e că ouălele sunt  în siguranţă.
Week-end-ul abia începe şi se anunţă de poveste. Soarele e pe cer, vremea e potrivită pentru orice fel de activitate. Telefonul deja sună cu prima ofertă de petrecere a timpului liber. Vă daţi seama că am să pândesc momentul şi am să fug în oraş mai repede decât mă vor putea urmări albinele.
Să aveţi şi voi un sfârşit de săptămână plin de voie bună!


20 de comentarii:

DOAR NOI spunea...

Off... :(
Exact ce scriam si eu intr-o postare de dimineata... a innebunit natura.
Capusele imbolnavesc oameni. Cainii musca turbati. Tu cu albinele...
Mi-e teama... recunosc.

Ma bucur ca etsi bine si poti zambi...

Ganduri bune si imbratisari prietenoase, vesele si optimiste! :)

Emma Tuta spunea...

Ufff...ce "distractie":(
Data viitoare sa le indepartezi cu un zambet!
Numai bine!

Alex-varu spunea...

cand eram mic am patit la fel. insa pe mine m-a muscat doar una. bineinteles nu am stiut ca sunt alergic. am facut un soc anafilactic de toata frumusetea. eram unflat tot si, culmea ma intepase doar o albina. cand au ajuns ai mei acasa si m-au vazut au incremenit. am mers la o vecina doctorita si mi-a facut o injectie care , sincer sa fiu nu stiu cum se chema!
insa anii au trecut si am fost intepat din nou. de aceasta data nu am mai avut nimic. nu am inteles de ce!
oricum grija mare pe viitor!!!!!!!!!!:):):)

Tudor Enea spunea...

Doar Noi - eu cred ca natura e la fel, insa noi suntem mai nebuni ca niciodata. O sa gasim o metoda sa supravietuim:) Multumesc.

Tudor Enea spunea...

Emma Tuta - Cred ca nu le placut zambetul meu. Plus ca daca omori o albina, apar imediat mult mai multe in loc, care mai de care mia razbunatoare. Iti multumesc.

Tudor Enea spunea...

Alex - probabil injectia care ai primit-o a avut intr-un fel rol de vaccin, altfel nu imi explic cum de nu ai mai patit nimic a doua oara. Oricum ar fi, tot raul e spre bine. Multumesc.

pandhora spunea...

bine ca ti-ai pastrat calmul si luciditatea...eu nu stiu ce as fi facut...
am zambit sa stii dar cu inima asa un picut indoita :)

Tudor Enea spunea...

Pandhora - in situatii extreme poti sa o iei razna sau sa fii impecabil de calm si calculat. Eu am patit ambele variante. Important e sa gasesti solutia la problema. Multumesc. Si zambeste, sunt ok:)

elena marin-alexe spunea...

Bine ca nu ai alergie la insecte, Tudore :) Ai scapat usor, slava Domnului! Altii ...

foto de inginer spunea...

Ai avut prezenta de spirit...se putea termina mai rau...ma bucur ca mai poti zambi ! Duminica placuta!

Tudor Enea spunea...

Doamna Elena - va multumesc. Slava-Domnului ca nu sunt alergic, intr-adevar.

Tudor Enea spunea...

Foto de inginer - romanul face si haz de necaz. E o caracteristica care ne prinde bine. Pe mine ma ajuta sa trec foarte usor peste orice problema. Multumesc mult.

arakelian spunea...

persoanele alergice cu risc de soc-anafilactic primesc antiohistaminic/cortizon injectabil; in anumite cazuri e nevoie de intervenit in 30min, altfel exista riscul sa se inflameze caile respiratorii si..

De obicei, un organism oarecum ingrijit uneori reuseste sa isi construiasca rezistenta in timp, si sa se descurce singur. Vaccinare nu exista, ba exista chair interdictii si precautii si la vaccinurile deja populare ( de gen antigripal) pt ca o pers. alergica poate avea si alergii la anumiti compusi chimici din vaccin.

Din ce stiu, albinele(animalele) ataca si de frica, si pt a-si apara teritoriul, sau e posibil sa le fi placut parfumul tau ( aveam un vecin in copilarie stupar si zicea ca nu fol. sapunuri si nici parfumuri).

Imi pare rau de experienta, probabilitatea sa se reintample e mica, eventual poti sa vorbesti cu un dr sa stii ce sa faci urmatoarea data; eventual sa vb si cu un stupar (nu stiu cum ii cheama pe nenii ce au albine).

Despre capuse - eu stiam ca au gazda animalele. Nu traiesc si pe om, dar sunt uneori disperate. Asa ca, in orasele fara animale fara stapan, nu sunt capuse.
Ma amuza situatia, Bucurestiul prefera sa vanda vaccinuri anti-rabice, vaccin anti-capusa, spray anti-capusa, dar nu are bani sa rezolve problema cainilor. E singura capitala europeana in situatia asta :(

Robert Nicolaescu spunea...

Intr-un fel e mai bine ca nu pot iesi pe afara:). Numai bine!

Tudor Enea spunea...

Arakelian - iti multumesc mult pentru sfaturi si informatii. O doamna stupar (cred ca e termenul corect) mi-a spus de faza cu sapunul si parfumul. Probabilitatea sa se intample e intr-adevar mica, mai ales ca trec foarte rar prin acea zona.
Referitor la Bucuresti si as putea spune la marile orase, situatia tinde sa devina mult mai periculoasa. Aud tot mai des de persoane muscate de caini, capuse, etc si parca nu sunt lucruri ce ar trebui sa se intample in perioada actuala de timp in care traim. Te salut si sa auzim numai de bine.

Tudor Enea spunea...

Robert Nicolaescu - faptul ca nu poti iesi afara e cateodata un noroc binevenit :) Salutari si multumiri. Multa sanatate iti doresc!

CARMEN spunea...

groaznica întâmplare! uf! bine ca nu ai alergie la veninul de viespi/albine! altfel, la spital ajungeai! Oooo, când ma gandesc ce dureri ascutite ai avut... ca socurile electrice! nici eu nu-s prietena cu viespile!
Sanatate si recuperare urgenta!

Tudor Enea spunea...

Carmen - spre norocul meu, intelpaturile lor sunt singurele dureri pe care le-am avut. Frectia cu patrunjel a mamei m-a salvat de la alte suferinte. In doua ore nu mai aveam decat uram de ac si amintirea. Multumesc :)

Alex spunea...

Asta da păţanie! Bine că ai fost inspirat să laşi totul jos şi să fugi, că astea erau hotărâte pe un atac masiv! Şi bine că nu eşti alergic la ciupiturile de albine. Acum, privind în urmă, poţi să zâmbeşti, dar atunci...

O zi bună, dragă Tudore!

Tudor Enea spunea...

Alex - atunci nu prea intelegeam ce vor de la mine. Sigur acum zombesc, am zambit imediat dupa ce am scapat, insa nu doresc la nimeni, nu e asa amuzant cand le ai pe toate pe cap. Iti multumesc. O zi buna sa ai!