duminică, 15 ianuarie 2012

Mai avem nevoie și de sentimente


Eram în primul an la un liceu de prestigiu din oraș. Un nou capitol al copilăriei aștepta să înceapă și toamna înmugurea veselă în catrene pastelate. Atunci am întâlnit o fată care mi-a deschis inima către sentimente și mi-am impus  să o păstrez în memorie pentru eternitate considerând-o un etalon în viitoarele iubiri ce aveau să mă cucerească în viitor. Numele ei nu e important, cel puțin nu cel real, pentru că eu aveam să o păstrez ca pe ceva incomparabil, la fel cum aveam să o percep în decursul timpului. O strigam Liz și o alintam Lizuca, ca o abreviere a numelor sale reale și sunt convins că am surprins-o de la început cu un asemenea gest, făcând-o, fără să vreau, să se simtă unică.

 Să nu mă intelgeti greșit, însă la vârsta aceea eram doar un copil. Pentru mine iubirea era că o apropiere între două persoane, că o prietenie eternă și nemărginită. O privire și un zâmbet erau o zi perfectă, o strângere de mână, o îmbrățișare, reprezentau un apogeu. În naivitatea mea inocentă, nu știam și nu credeam că dragostea poate lua și alte forme. De asta nici nu am încercat măcar să o sărut vreodată. Și nu cred că ea s-a supărat. M-a înțeles și m-a păstrat lângă dânsa pur și copilăros, oferindu-mi mereu atât cât aveam nevoie să îmi ofere. Și inima mea a pulsat mereu fericită știind că cineva mă iubește și poate avea grijă de mine. În semn de respect și ca un omagiu al prieteniei ce era între noi, am început să îi scriu poezii. Nu erau primele mele versuri, însă cu siguranță au fost primele poezii pe care le-am oferit cuiva. Și pentru prima dată în tentativele mele literare, am adăugat în ele - sentimente.
După doi ani am fost nevoit să schimb liceul din considerente care țin de o altă istorioară, pierzând aproape definitiv legătura cu fata care a născut în mine ideea de iubire. Pe parcursul anilor am renunțat la naivități, încercând să mă maturizez, descoperind dragostea trupească și infruptandu-mă din ea cu nesaț. Încet, în aglomerația vieții, am uitat în relațiile mele să mai fac loc la sentimente. M-am regăsit cu Liz de curând, amintindu-ne și zâmbind pe seama vremurilor care au trecut și ne-au lăsat cu amintiri de neuitat. Ne-am văzut apoi fiecare de viața lui, fericiți că lucrurile frumoase nu se uită. Amintindu-mi de ea, am realizat că în toate relațiile pe care le-am avut în decursul anilor, nu mi-am lăsat niciodată inima să se exprime ca atunci, în copilărie. Fără să vreau, în timp, mi-am surpimat sentimentele într-o dragoste falsă. 
 
 De cele mai multe ori, în ziua de azi ne lăsăm cu toții conduși de focul unei pasiuni interioare ce nu are legătură cu sentimentul de iubire. Dragostea se pierde între  un bărbat și o femeie, uneori înainte de a avea șansa să se nască. Lumea în continuă mișcare, a uitat în evoluția ei, într-o grabă imensă, să iubească. Cupidon plânge undeva într-un colț și săgețile lui sunt rătăcite în zăpada înghețată.  Am putea să-l ajutăm să ne ajute să iubim din nou. 
Nu păstrați dragostea în voi cu frica de exprimare. Totul tine doar de o strângere de mână, o privire duioasă, un zâmbet sau o vorba bună. Sunt atât de multe posibilități de a crea sentimente. De ce să nu le dăm șansa să existe? 

Sursa foto aici.

21 de comentarii:

Pătrăţel :D spunea...

Nu există dragoste adevărată sau falsă. Sentimentele poți alege să le exprimi sau nu, iar atunci când cazi în mrejele iubirii și uiți să îți mai exprimi sentimentele, nu mai e iubire, e o relație doar din dorință trupească.

tu26dor spunea...

Foarte adevarat, Patratel. un comentariu foarte pertinent. multumesc mult.

DOAR NOI spunea...

Frumos... Dragostea este minunata, si iti da putere, elan, incredere, te face mai bun.

M-a amuzat cand am citi Liz si Lizuca... ca forma d ealint. Eu asa ma numesc... si mi-e atat de bine cand ma aud strigata astfel. Ma intorc la copilarie.. la rasfat, vrand - nevrand.

Salveaza-l pe Cupidon, si apoi trimite-l si la mine. :)

Imbratisari si zambete, minuni si bucurii sa te inconjoare... :)

tu26dor spunea...

Claudia - stiam ca ai sa reactionezi asa cand ai sa auzi de numele tau. Ma bucur ca am reusit sa te binedispun. Daca il gasesc pe Cupidon o sa purtam o discutie serioasa si apoi o sa vina de buna voie si la tine si la altii:) Multumesc mult.

DOAR NOI spunea...

Ce or gandi iubitele tale citind aceasta postare? :)))

"Ahaaa... bine ca nu te-am luat de bar bat, nemernicule!" :)) :))

B.D. spunea...

Ma uimit postarea ta, în sens pozitiv.Puțini băieți recunosc ceea ce ai afirmat tu în rândurile de mai sus.
Însă eu cred că iubirea nu e un sentiment, e mai mult de atât. Iubirea nu ajunge să se trăiască deoarece trăim viața după sentimente, uneori ne e frică de ceea ce poate face iubirea în viața noastră.
Tinerii și nu numai au pus pasiunea în locul iubirii...(părerea mea)

tu26dor spunea...

Claudia (Doar Noi) - Sigur ca se poate sa gandeasca si asa unele dintre ele:))

tu26dor spunea...

B.D. - a recunoaste un lucru este o admitere a greselii. Recunoasterea e si primul pas spre a indrepta greselile facute. Nu spun ca nu am iubit cu pasiune - acele momente mi-au ramas in inima. Dar sunt si relatii prin care am trecut fara pic de sentiment. Si lipsa lor e cea care ma doare. Si asta vreau sa nu se mai intample nimanui. Iti multumesc mult.

handmade.in.covasna spunea...

Iubirea nu se daruie decat pe sine si nu ia decat de la sine.
Iubirea nu stapaneste si nu vrea sa fie stapanita,
Fiindca Iubirii ii este de ajuns Iubirea.

Si sa nu credeti ca puteti croi singuri drumul Iubirii, fiindca Iubirea, daca o meritati, va va arata drumul ea insasi.
(Kahlil Gibran )

tu26dor spunea...

handmade.in.covasna - un citat foarte potrivit.
Concluzia este ca totul tine de om. Daca merita, daca e demn, daca isi doreste cu adevarat. Iti multumesc mult.

pandhora spunea...

exprimarea sentimentelor este si subiectul postarii mele de azi :)
conteaza mult sa simti...conteaza mult sa spui ceea ce simti...
o noapte plina de vise frumoase iti doresc :)

tu26dor spunea...

Asa este,ora. Conteaza mult sa spui ceea ce simti. Degeaba simti daca nu poti sa te exprimi si nimeni nu stie ce e in sufletul tau. Iti multumesc. Pandh

Max Peter spunea...

Prima dragoste nu poate niciodată să fie uitată. Să văd dacă mă contrazice cineva... :))

SpatiuMuzical spunea...

Vrei un domeniu si un hosting gratuit pentru blogul tau ? Intra in concurs : http://spatiumuzical.com/concurs-spatiumuzical-com-castiga-domenii-si-hosting-pentru-site-ul-tau/

tu26dor spunea...

Max Peter - sunt convins ca nu are nimeni nici un motiv sa te contrazica:) Multumesc mult. Salutari cu bine!

Spatiu muzical - multumesc de oferta.

Pătrăţel :D spunea...

Uneori nu ne exprimăm sentimentele pentru că ne gândim prea mult la ce ar spune şi crede alţii despre noi. Ne e teamă de noi în primul rând.

tu26dor spunea...

Patratel:D - teama de a ne exprima sentimentele vine din teama ca celalat sa nu impartaseasca aceleasi idei. Iubirea pana sa fie exprimata creaza in inima omului teama, nesiguranta si un chin interior, uneori de neexplicat. Solutia e comunicarea:) Multumesc mult.

Anja spunea...

Exista si teama de dezamagire, totul pare frumos dar oare e real sau aievea? nu avem cum sa stim decat sa dam frau iubirii; depinde de persoane daca se incumeta. Oricum chiar daca nu se concretizeaza o relatie, sentimente avem, de teama nu le aratam sau pentru ca vrem sa demonstram ceva, fiecare are propriile necunoscute.

tu26dor spunea...

Anja - cred ca printr-o iubire sincera ajungi sa iti descoperi fara sa vrei propriile necunoscute. Abia atunci traiesti impacat cu adevarat. Iti multumesc mult.

Anonim spunea...

Multumesc!
Am retrait, pentru un moment, clipele minunate ale adolescentei!
Vladut ... vei ramane, cu siguranta, poetul sufletului meu!
Lizuca

tu26dor spunea...

Lizuca - iti multumesc mult. E o onoare pe care am sa o pretuiesc mereu. Sa ai o seara si un zambet senin!