duminică, 13 noiembrie 2011

Clipă de amor III


Textul ce urmează este continuarea Clipei de amor I si II şi ar putea fi catalogat ca fiind din categoria textelor ce merită un pătrăţel roşu. Nu există obligativitatea de a da clik pe continuare dacă consideraţi că aţi putea fi lezaţi ȋn vreun fel de aceast articol. Mulţumesc pentru ȋnţelegere.

Se trezi dimineața speriată. Soarele ȋi zâmbi dintr-o rază agăţată ȋn perdea. Camera părea devastată. Cerşaful și pătura erau aruncate pe jos. Noaptea i-a fost agitată. S-a foit pe toate părțile și nu a reușit să doarmă deloc liniștită. Avea în minte doar vocea lui Flavius și gura lui Costin.
“Te sărut, iubita” se repetase în vis întreaga noaptea, și cel care o săruta era un străin. Iar ea își dorea asta, fără să-și poate explica de ce. Visa momentul în care Costin o pătrunse cu un deget și își dori să nu fi sunat telefonul. Ar fi putut să trăiască noaptea trecută ȋntr-un alt fel.  Se văzu dezbrăcată acolo în bar, cu bărbatul acela deasupra ei posedând-o pe masă, într-o partidă nebună, fără să le pese de chelnerul hidos sau de alți oameni ce ar fi putu să-i privească. Se lăsă iubită ȋntr-un mod vulnerabil dar plin de pasiune fierbinte. Ah, câtă dorinţă... și câtă neȋmplinire...
 Dormise goală și mâinile s-au jucat toată noaptea în încercarea de a-și satisface dorința. Însă “Te sărut, iubita” i se repeta obsesiv în minte. 
 La naiba! Îl iubea pe Flavius prea mult. Ce era în capul ei? Cum să se întâmple una ca asta? De ce să-și dorească alt bărbat? Și totuși mâna caldă a lui Costin fierbea înăuntrul ei și acum. Își caută mp3-ul și dădu drumul la muzică. Își puse căștile în urechi și se trânti în pat.
 Nu vroia să-i mai audă vocea. Trebuia doar să-și distragă atenţia de la omul pe care ȋl iubea cu toată fiinţa. Nu inţelegea nici ea de ce ȋsi dorea asta. Apoi mâinile începură din nou să se joace și nu-și imagina mâinile lui Flavius.
Într-un colţ ȋndepărtat de ţară, Flavius gonea cu mașina pe autostradă cu mintea răvășită și cu Geo ȋn suflet...

4 comentarii:

pandhora spunea...

a gresi e oameneste...
important este ca ceea ce facem gresit sa nu-i raneasca pe cei pe care ii iubim...probabil ca de cele mai multe ori nu reusim...

ai scris frumos...se simte pasiunea dar si un fel de trista dezamagire...

tu26dor spunea...

Pandhora - fidelitatea e un lucru corect si esential intr-o relatie. Poate de aici vine dezamagirea, insa a gresi e omeneste, asa cum ai spus, iar trairea unei senzatii noi poate naste pasiuni nebanuite. Multumesc.

Botosaniul Ortodox spunea...

Buna seara ,
Ma iertati ca va deranjez dar vin cu rugamintea la d-voastra sa sustineti proiectul pe care l-am inceput "Sa fim oameni...".Doresc sa puneti un banner pe blogul d-voastra.ca sa putem ajuta oameni care are nevoie de noi.http://safimoameni.blogspot.com/
Va multumesc pentru intelegere!
Impreuna putem schimba vieti
Atept raspunsul d-voastra la pagina de e-mail placintavlad@yahoo.com

tu26dor spunea...

Botosaniul Ortodox - multumesc. Am notat si am sa va raspund in cel mai scurt timp.