sâmbătă, 28 mai 2011

Povestea inimii II


Geo se grăbea spre casă. Pe drumul ce-l cunostea atât de bine, astăzi i se părea totul schimbat. În ochii ei se citea dorinţa şi tâmplele îi zvâcneau de nerăbdare. Luase o hotărâre şi era mândră de ea. Se simţea matură şi îşi dorea să scape de povara ce o copleşea de la o vreme încoace. Nu putea trăi cu două iubiri în suflet şi astăzi avea să aleagă. Ştia că mama o va înţelege. Şi se grăbea la ea să îi spună. 

miercuri, 25 mai 2011

Miercurea fără cuvinte – anunţ angajare


Paznic desăvârsit, furios dar şi tenace, disponibilitate program prelungit, actualmente şomer, caut ceva de muncă. Intru ȋn graţiile oricui şi nu sunt mofturos. Ataşat vă ofer fotografii de la ultimul meu job. Aştept oferte şi remuneraţii:

luni, 23 mai 2011

Povestea inimii


 Era o fată modestă. Îşi aducea aminte copilăria şi îşi ştergea lacrimile de fiecare dată când amintirile o năpădeau. Nu din cauza greşelilor ce le făcuse demult şi nici a părerilor de rău ce au încercat-o în perioada imediat următoare. Singurul regret era că anii aceia inocenţi nu aveau să se mai întoarcă niciodată.  

vineri, 20 mai 2011

Zbor...Şi de la capat!

Vântul bate intens. Din înălţimea norilor zborul îmi este ameninţat. Privind spre orizont m-am lăsat dus de furia curenţilor de aer şi mi-am pierdut destinaţia. Acum nu mai zbor. Doar plutesc în voia sortii. Cerul e gri. Şi-a pierdut albastrul său inocent în dauna norilor ce par să nu mai fie nici ei pufoşi. Pe la colţuri de stele şuieră neîncetat vestea că zborul meu urmează să se prăbuşească. Să fiu oare pierdut?...

miercuri, 18 mai 2011

Miercurea fără cuvinte - Soare pe Marea Moldovei


  Vă place lacul? Muntele? Adoraţi plimbările? Ce spuneţi astăzi de o plimbare armonioasă într-un peisaj scăldat de razele soarelui de primăvară? Bucuraţi-vă de o călătorie pe Marea Moldovei:

luni, 16 mai 2011

Zâmbet cu prietenii


Soarta ne plimbă cărarea vieţii in diverse locaţii. Uneori peste câmpii cu paşii mărunţii şi veseli, alteori escaladând munţi obosiţi de urcuş. Apoi coborând in viteza spre marea speranţă şi câteodata in plină tendinţă de zbor. In drumul nostru prin viaţă intâlnim alte cărări, alte drumuri pe care merg oameni. Oameni diferiti sau asemănători, având cărarea vieţii comună cu a noastră, pentru un timp sau pentru totdeauna. Mai există şi oameni care apar in viaţa noastra, se fac remarcaţi şi apoi dispar lăsându-ne doar cu amintirea. Cel mai plăcut este când un om care a plecat de mult de pe drumul tău, reapare schimbat, metamorfozând amintirea in prezent.

miercuri, 11 mai 2011

Miercurea fără cuvinte - Jucăuş


Gata. L-am prins! Şi am rămas surprins de calităţile lui in faţa aparatului de fotografiat. A dat o reprezentaţie pe cinste. Bucuraţi-vă de "Miercurea fără cuvinte" impreună cu un personaj deja celebru in curtea casei mele:

vineri, 6 mai 2011

Ninsoare in luna lui... Mai!


 S-a inserat. E aproape amurg. Seninul pare somnoros, dar incă mai zâmbeşte. Dincolo de fereastra casei, natura se dezlănţuie...

miercuri, 4 mai 2011

Miercurea fără cuvinte - Zâmbet de mălin


După cum deja ştiţi, primăvara este un motiv important pentru mine de a zâmbi. Apogeul primăverii il reprezintă mălinul care infloreşte in fiecare an in aceasta perioada. Imi pare rau că nu pot reda in fotografii şi mireasma deosebită a acestor flori. Priviţi şi zâmbiţi:

luni, 2 mai 2011

A scrie = a zâmbi!

Multumesc pentru fotografie!
Multă lume m-a intrebat de ce mi-am făcut blog. Foarte mulţi m-au intrebat unde scriam inainte de a avea blog. Cert este că nu mi-am făcut blog pentru a scrie. Blogul a fost pentru mine ca o jucărie cu care m-am răsfăţat in primele zile şi apoi am aruncat-o intr-un colţ plictisit de performanţele ei. Drept dovadă, in primi doi ani de “Blogging” activitatea mea a fost aproape inexistentă. Şi totuşi…

duminică, 1 mai 2011

Muntele - un zâmbet

multumesc pentru fotografie
Apropierea zilei de 1 Mai a creat mereu discuţii aprinse despre plecarea la mare. Mereu se făceau planuri, se numărau banii, se numărau oamenii, număram apoi zilele şi pregăteam corturile. Ȋnsă, eu personal nu am ajuns niciodată la mare pentru startul sezonului estival. Al doilea motiv pentru zâmbetul meu vine astăzi ȋntr-o nouă povestioară.
Fotografia mea

Un om obisnuit, calator prin lume si prin viata, in cautarea locului pierdut. 

Cu totii avem un loc pierdut pe care speram sa il descoperim macar odata in viata. In cautarea mea de sine, am calatorit in ultimii cinci ani in peste treizeci de tari, am fost voluntar in proiecte umanitare si am ajuns pedagog la o scoala pentru copii speciali in Danemarca.

Am scris doua carti, prima fiind o colectie de proza scurta adunate intr-un volum cu talc intitulat Raze de senin. A doua carte, un roman al descoperii omului intr-o altfel de viata, intr-o normalitate aproape ireala, o cautare a fericirii si a implinirii sufletesti. O carte traita inainte de a fi scrisa, intr-o viata de om imbulzita in sase luni de zile, atat cat a durat proiectul umanitar din care faceam parte - "Iubesc. India mea". Un pasaj din carte precum si formularul de comanda le gasiti  aici.