miercuri, 2 martie 2011

Renaştere

Întunericul muşcă din el în forme nedefinite. Atât de dureros încât tresări în linistea nopţii. Înghesuit -  mirosul pământului îngheţat îl strangula - fu aproape să se stingă. Reuşi să se mişte, scăpând pentru o vreme din strânsoare. Nu îi era frig, prin trupul său plăpând abia începea să curgă viaţa.

Se opri preţ de o clipă şi ascultă. Liniştea nu trăda nici un semn, pământul era tăcut şi el. Întunericul înfrăţit cu tăcerea complotau  să-l reţină închis pentru eternitate. Însă el ştia că acum e momentul. Nu avea cum să greşească. Îsi simţea corpul cum se naşte. Trebuia să găsească calea spre lumină indiferent de consecinţe.
Îşi căută loc prin pământul  rece si încercă să se ridice. Cu răbdare, fără foşnet şi plin de încredere. Drumul spre lumină era anevoios, însă răsplata avea să fie pe măsură. S-a născut cu soarele în gând şi idealul putea deveni posibil doar prin propriul efort. Fiecare fir de pământ prin care trecea, fiecare piatră pe care reuşea să o lase în urmă erau paşi spre împlinirea viitorului său.
În timp ce se căznea să treacă de o rădăcină ce i se părea uriaşă, o bucata de pământ se desprinse şi trecu pe lângă el făcând loc luminii. Fâsia albă îi intări speranţa. Era aproape. Terminase de săpat în pământul negru şi reuşi să ajungă la zăpada îngheţată.
Noaptea se retragea spre alte meleaguri şi cocoşii cântară zorii de zi. Prima rază de soare îl găsi vesel, cu visul împinit. Din albul palid se născu el pentru a da culoare vieţii.  Păşind în lume din adâncul pământului, născându-se muncind pentru viaţa ce încă nu şi-o începuse, astăzi şi-a scos capul din zăpadă cel ce ne vesteşte primăvara: ghiocelul!
O floare atât de plăpândă care oferă prin gingăşia sa o lecţie de viaţă. Primavara să vă aducă voie bună şi armonie. Sufletul să vă fie senin precum cerul iar spiritul luptător precum acest ghiocel care  renaşte în fiecare an pentru a vesti un nou început. Să auzim numai de bine! 

19 comentarii:

Anna spunea...

Mereu...

tu26dor spunea...

...si sincer!

pandhora spunea...

micul,curajosul dar si efemerul ghiocel...un fel de fluture al florilor...

tu26dor spunea...

buna comparatie - ghiocelul e un fluture... multumesc:)

taio spunea...

foarteinteresant

tu26dor spunea...

multumesc taio

Monica spunea...

primavara merde , Tudor!
Multumesc pt mesaje!:)

Adriana Alexandru spunea...

Frumoasă lecţia de viaţă pe care ne-o oferă ghiocelul...
Da, să fim şi noi asemeni lui, mereu cu speranţa în suflet şi determinare!
O primăvară minunată îţi doresc şi ţie!

liviu.capitan spunea...

primavara e anotimpul meu preferat...tocmai pentru ca toata natura se trezeste la viata .....
iar ghiocelul... ne da vestea cea mare
numai bine!

Blue Freedom spunea...

:)
Interesantă perspectivă. Sensibilă şi mobilizatoare, aş spune.

O primăvară frumoasă!

psipsina spunea...

să-ţi mai spun? să repet iar?
îmi place tare mult cum scrii. forţa cuvintelor tale, acest caleidoscop meşteşugit aranjat în calea luminii.
ghiocelul! există ceva mai puternic decât el? există cineva mai tenace decât el,cel care găseşte mereu calea sre lumină?
astăzi aş vrea să găsesc un cuvânt ca un ghiocel şi să ţi-l dăruiesc. pentru că tu iubeşti primăvara, fata din iarnă ce sunt recunoaşte primăvara dn tine şi îţi zâmbeşte.
să fii bine, să fii în primăvară caldă, luminoasă.

alex-varu spunea...

tare frumoase-s povestioarele tale, varu'! Iti doresc sa ai parte de o primavara sa cum ti-o doresti tu!

tu26dor spunea...

Monica - placerea e de partea mea,multumesc.

Adriana - multumesc mult.

Liviu - cu totii cred ca ne trezim la viata acum, nu-i asa? multumesc.

Blue Freedom - bine ai venit si multumesc mult.

psipsina - iti multumesc mult. sunt si eu un ghiocel care cauta lumina:)

varule, ma bucur sa te gasesc aici. multumesc. primavara minunata.

DoarEu spunea...

Cata meticulozitate in descrierea nasterii unui ghiocel.
Zambesc... trebuia sa te chem sa explici pustilor de clasa a V-a ciclul de viata la GHIOCEL. :))

Sa iti fie primavara cantec...
zambetul si bucuria sa te mangaie in fiecare clipa!

elena marin-alexe spunea...

Ai descris atat de frumos lupta ghiocelului cu viata, incat m-ai impresionat tare mult Tudore!
O primavara splendida sa ai dragul meu prieten!

memori3s spunea...

si pentru tine sper sa vina primavara mult asteptata, sa te mangaie razele soarelu si sa zambesti cu pofta pt ca ai trecut peste chinurile zapezii :)

tu26dor spunea...

Claudia- profesor nu am fost niciodata, insa, cine stie, poate ma inteleg bine cu pustii de V-a. hi hi

va multumesc Doamna Elena. o primavara minunata tuturor!

tu26dor spunea...

memori3s- primavara e aproape. vine acus, nu-i asa?

memori3s spunea...

sigur ca da.. e soarele pe cer azi:) este semnul asteptat

Fotografia mea

Un om obisnuit, calator prin lume si prin viata, in cautarea locului pierdut. 

Cu totii avem un loc pierdut pe care speram sa il descoperim macar odata in viata. In cautarea mea de sine, am calatorit in ultimii cinci ani in peste treizeci de tari, am fost voluntar in proiecte umanitare si am ajuns pedagog la o scoala pentru copii speciali in Danemarca.

Am scris doua carti, prima fiind o colectie de proza scurta adunate intr-un volum cu talc intitulat Raze de senin. A doua carte, un roman al descoperii omului intr-o altfel de viata, intr-o normalitate aproape ireala, o cautare a fericirii si a implinirii sufletesti. O carte traita inainte de a fi scrisa, intr-o viata de om imbulzita in sase luni de zile, atat cat a durat proiectul umanitar din care faceam parte - "Iubesc. India mea". Un pasaj din carte precum si formularul de comanda le gasiti  aici.