duminică, 20 februarie 2011

Învăţături necesare


Forţat de împrejurările serviciului la care lucrez în viaţa reală, mi-am neglijat involuntar viaţa virtuală. Am omis dimineaţa să îmi mai deschid laptopul pentru ştiri şi bârfe, am uitat să îmi verific mesajele primite pe mail şi mai ales nu am reuşit să îmi acord timpul necesar pentru a scrie aici. Zilele lungi de munca le-am finalizat târziu în noapte cu reprize scurte de somn ce nu se întindeau niciodată dincolo de răsăritul soarelui. Fără să mă plâng de prea multă treabă sau de oboseală, ieri când m-am trezit am încercat să caut şi să îmi notez învăţăturile care se pot trage după un maraton de muncă forţată.

Astfel, în ciuda oboselii acumultate, din faptele întâmplate mie sau colegilor mei, am reuşit să trag următoarele concluzii:
Nu te plange niciodata colegul nou angajat. Există posibilitatea ca angajatul nou să fie un spion de al şefului. Deşi ascultate cu atenţie, plângerile tale vor fi de fapt interpretate în defavoarea ta.
Nu munci niciodată mai mult decât trebuie doar în idea că vei fi remarcat. Când se va trage linie la final vei fi acuzat doar de ceea ce nu ai făcut, iar aprecierile vor întârzia să apară.
Să nu îţi contrazici şefii chiar dacă ştii că nu au dreptate. Spune ca ei şi fă doar ce e bine.
Dacă ai făcut o greşeală, asumă-ţi responsabilitatea. Orice minciună naşte o nouă minciună, iar adevărul aparent ascuns va ieşi mereu la suprafaţă. E mai uşor să admiţi ca ai greşit decât să trăieşti cu frica că vei fi descoperit. (Întotdeauna, mai devreme sau mai târziu totul se descopera!)
În orice instituţie se află cel puţin un şef la fiecare angajat şi întotdeauna în situaţii cheie, mai mulţi şefi vor avea păreri diferite spre disperarea singurului subaltern ce caută soluţii. Din fericire, pentru orice şef mai mic va exista întotdeauna cel puţin un şef mai mare…

Teoretic a fost o săptămână grea, practic, nici nu am realizat cât de repede a trecut. Important că am avut putere de muncă, sunt sănătos şi îmi păstrez optimismul care mă caracterizează mereu!
Sper ca săptămâna care a trecut a fost excelentă pentru voi şi cea care va veni va fi mai presus decât cea care tocmai s-a scurs. Vă doresc zâmbete şi voie buna!

18 comentarii:

pandhora spunea...

daca optimismul ti-a ramas intact...inseamna ca lucrurile sunt la locul lor :)

Invizibilul spunea...

Exista un loc in care sigur nu e bine sa te remarci : in razboi .

tu26dor spunea...

pandhora - optimismul ramane la locul lui. multumesc.
Invizibilul- in razboi cred ca e important sa supravietuiesti. cand te retragi sa iti lingi ranile realizezi ca ai adunat fara sa vrei si laurii, nu-i asa?

pandhora spunea...

un optimist foarte obosit dupa cum vad :)
eu zic sa stai putin de vorba cu piedone...sigur are un sfat intelept pentru tine :)

tu26dor spunea...

Piedone se odihneste in culcusul lui Norocel. (nu stiu de ce am impresia ca se bucura acum de mai multa atentie). eu trag pe dreapta in culcusul meu.:)

Anna spunea...

...

tu26dor spunea...

inteleg. dar ramane tot :)

anelise spunea...

ei deci din cauza asta nu am mai baut eu cafeaua cu tine..aww :( sper sa treaca repede perioada asta a ta

tu26dor spunea...

alis recunosc ca am absentat din multe locuri si am neglijat pe multa lume. iti multumesc de intelegere. de luni revin la normal.

Maria spunea...

....acum se explica lipsa ta...daca tu spui ca de luni intri in normal nu imi mai fac griji...desi...curiozitatea a fost starnita?ce s-a intamplat...ce experienta noua ai incercat?oricum....bine ai revenit...:)esti ca un capitan pe vasul nostru virtual...:)

Carpe Diem spunea...

asta e razboiul urban modern, pacat ca el ne schimba felul de a fi, dar trebuie sa supravietuim...ai mare dreptate Tudor...
Ma bucur sa te revad din nou online...totusi odihneste-te, revino-ti...e mult mai important...

tu26dor spunea...

Maria- multumesc de grija si de sustinere. Am deschis un nou punct de lucru de aproape 3 ori mai mare decat cel in care lucram pana acum. am reusit sa terminam cu bine:)
ma intorc in forta ;)

Ionut - zilele astea nu imi doream decat sa dorm si era singurul lucru pe care nu il puteam face. doar asa realizezi cat de mult iti lipseste un lucru comun - cand nu il mai ai. multumesc mult de tot.

magda spunea...

Stai linistit Tudor,aceleasi lucruri mi se intampla si mie....cel putin la mine oboseala isi spune cuvantul....serviciul,iarna....astept primavara si parca nu mai vine....Cu siguranta atunci cand o sa se inverzeasca totul in jur,o sa fie altfel....nu ne ramane decat sa asteptam!

tu26dor spunea...

o sa avem o motivatie in plus:) si un zambet mai larg si o bucurie in suflet. cadn o sa vina primavara. adica cat de curand:) multumesc, Magda!

memori3s spunea...

Cand ai o ocupatie nu observi cand trece timpul, felicitari pentru felul in care faci fata noilor provocari.
Ma bucur ca iti pastrezi optimismul asa cum trebuie si nelipsitul zambet de pe buze!

promit sa zambesc si eu :)

tu26dor spunea...

sa nu uiti sa zambesti. fii optimista mereu. multumesc pentru ganduri.

Stefania spunea...

:))) super poza :D arata structura de corporatie. :D

tu26dor spunea...

asa este, Stefania. cam asa e situatia in sistemul in care traim cu totii. multumesc pentru observatie:)