sâmbătă, 15 ianuarie 2011

Dacă iarna ar ţine o zi

După cum mă “plâng” de vreun an de zile şi mai bine, ştiţi deja că iarna nu intră nici măcar în topul primelor “cinci” anotimpuri pe care le ador. Am căutat soluţii, am elaborat ipoteze şi în final, atunci când mă aşteptam mai puţin, rezolvarea problemei a venit  într-un comentariu pe care mi l-a oferit Nunu: cum ar fi ca iarna să dureze o singură zi? Pornind de la această idee, mi s-a permis să dezvolt imaginându-mi iarna perfectă pe care chiar şi eu aş putea să o adaug făra ezitare în topul preferatelor, chiar pe locul întâi. Astfel:

Dacă iarna ar ţine o zi aş învăţa să schiez. Pentru asemenea recompensă chiar aş fi capabil să risc să mă avânt cu schiurile de pe creasta unui munte. Să zbor pe pârtia îngheţata cu crivăţul cântându-mi la ureche. Aş iubi vântul ştiind că va trece un an până să îmi înghete din nou zborul pe schiuri.
Dacă iarna ar ţine o zi, dis de dimineaţa oameni de zăpadă ne-ar saluta de pe stradă pentru că fiecare din noi  ne-am rezerva timpul necesar pentru a-i construi. Pentru un an aş păstra imortalizat pe retină imaginea oamenilor de zăpadă la fereastră.
Dacă iarna ar ţine o zi nu aş ezita să ma bat cu bulgări. Să stau dincolo de reduta construită din zăpadă şi să nu îmi fie teamă de răceala albă ce mă poate atinge. Cu toţii ne-am strânge în mijlocul oraşului pentru o partidă de “bulgăreală”. Printre fulgi de zăpadă, fiecare din noi  vom fi prieteni pentru că abia în anul ce va să vină ne vom mai bate cu bulgări din nou.
Cu siguranţa dacă iarna ar ţine o zi, sărbătorile ar fi seara. Şi atunci, după bulgării reci ne-am delecta cu o ciocolată fierbinte, fiind împreună mai mult decât oameni, oferindu-ne sufletul cald unul altuia. În miros de brad şi scorţişoară, nu ar mai fi om pe pământ care să nu se bucure de sărbători, nu ar mai fi om care să nu primeasca daruri, nu ar mai fi fiinţa neîncrezătoare în magia Crăciunului.
Sigur, dacă iarna ar ţine o zi ar fi  anotimpul preferat al fiecăruia, pentru că la ceas de noapte târzie, zorii vor cânta un nou început de an şi odată cu el va veni primăvara.
Şi da, dacă iarna ar ţine o zi, acea zi ar fi cea mai frumoasa zi a anului.
Cu adevărat aş iubi iarna fiindu-mi deajuns acea zi să o indrăgesc.
În ton cu teoria mea, decupându-şi  trăirile dintr-o poveste, iarna de ieri, aşa cum o ştim şi-a luat astăzi o binemeritată vacanţă,  retrăgându-se cu gerul şi zăpada spre alte meleaguri ascunse. 
Fie ca iubiţi iarna mai mult sau mai puţin, fie că frigul vă afectează sau nu, bucuraţi-vă acum ca şi mine de o neaşteptata pauza de primăvară. Şi nu uitaţi să zâmbiţi, indiferent de anotim, pentru că fumuseţea vieţii e direct proporţională cu zâmbetul ce-l purtaţi în suflet!

22 de comentarii:

pandhora spunea...

daca iarna ar tine o zi...as merge sa vad cum arata marea...nu am vazut-o niciodata iarna...vreau sa o aud,sa-i simt mirosul si apoi sa plec pentru ca a doua zi...ar fi prima zi de primavara :)

Carpe Diem spunea...

daca iarna ar tine o zi...hmmm...as face un inger in zapada si pozandu-l as avea tot anul racoarea ei langa inima...as dansa cu fulgii, cat sa-i am in suflet urmatoarele 364 de zile...

anelise spunea...

eu ador zapada, atata tot! frigu nu imi face bine deloc. Si mocirla lasata de zapada..uff urat!

Monica spunea...

eu vreau iarna doar de craciun...atat! si poate pt cateva fotografii:P

tu26dor spunea...

pandhora - cum era sa uit eu de mare... si Ionut mi-a amintit de ea si tot nu am trecut-o aici... ce neinspirat am fost. multumesc.
Ionut - frumos inger. sa-l porti mereu in suflet.
Alis - stiu ca tie iti place zapada. te las pe tine sa dai tonul la distractie:)
Monica - gandul tau e tot pe acolo. facem Craciunul seara in ziua de iarna a fiecarui an. multumesc

Iulia spunea...

faiana imaginea ...daca ar tine doar o zi tot as zambi...

Nunu spunea...

I love it! De mult nu am mai citit un articol zambind atat de mult!

tu26dor spunea...

multumesc,Iulia. sa iti ramana zambtul in suflet.

Nunu - ma bucur ca ti-a placut. putin optimism in plus nu strica nimanui, sa stii.

Maria spunea...

....:)doar o zi....atunci, gata cu munca...impachetarea kinderi si haideti la partie:))le ofer o zi intreaga din viata mea...doar lor copiilor!!!(se stie ca in rest ne gasim si alte preocupari vitale de altfel...:)....dar Tudor:)doar o zi????:))

Fr0z3nasic3 spunea...

Eu m-aş da cu sania non-stop. Asta am făcut în copilărie, indiferent câţi copaci şi câte garduri m-au ajutat să frânez. E puţin doar o zi, dar m-aş trezi cu noaptea-n cap, ca să nu ratez iarna.

Nunu spunea...

Am inceput sa ma impac cu optimismul. Usor, usor, cu pasi marunti, dar siguri. Am inceput sa-l simt, nu doar sa-l visez. Multumesc frumos :D

miki spunea...

Deja iubesc iarna...insa numai pe aceasta, din povestea ta.

tu26dor spunea...

Doamna Maria - daca e doar o zi o pretuim mai mult. cu siguranta.:) multumesc.
Fr0z3nasic3 - uite ca trezitul cu noaptea in cap e un argument in plus. multumesc mult.

Nunu - totul porneste de la un zambet, apoi un gand pozitiv si apoi incepi sa te obisnuiesti simtind optimismul ca parte din tine.

miki, multumesc de sustinere:)

Anna spunea...

Si totusi, vine primavara. O simt in cantecul pasilor mei, dimineata la ora cinci cand alerg. Dar sa ramana intre noi pana se pregatesc copacii...

tu26dor spunea...

Anna - copacii afla mai tarziu... ramane intre noi, ramane intre noi...

memori3s spunea...

Daca iarna ar dura o zi nu ar mai exista un echilibru si nu ar fi drept fata de celelalte anotimpuri, daca iarna ar dura o zi, bucuria copiiilor de a colinda si a se da pe derdelus ar fi redusa; eu zambesc indiferent de anotimp, pentru ca anotimpul ti-l modelezi pe placul tau, altfel e mai greu de acceptat. :)

tu26dor spunea...

sunt deacord cu tine in modul serios. la nivel de fabulatie, imi pastrez ideile mele:))
orice ai face, e important ca zambesti. si tu si toata lumea.

oatea spunea...

daca iarna ar tine o zi,as face neaparat omul de zapada!
asta imi aminteste de tatal meu
cu el faceam omul de zapada in curte la bunica
si imi era frica cand era "ghetus",cum spuneam cand eram mici,sa nu alunece mamica si sa cada
iar eu...m-as da pe gheata pana seara,fara sa-mi fie frica ca as putea sa cad
si sa gasesc cadouri sub brad sa sa ma supar ca iar nu l-am prins pe mosul....

Grapefruits spunea...

Nici mie nu-mi place iarna, dar parcă ar fi păcat să ţină doar o zi...dar, dacă ar ţine doar o zi, mi-aş dori să fac un om de zăpadă, să mă dau cu sania şi să mănânc ţurţuri

tu26dor spunea...

oatea - si eu am suparam cand nu il prindeam pe mosu'... dar uitam repede cand gaseam cadourile:))) cred ca am facut odata cu bubu un om de zapada pe terasa. eram mic si inca ma bucuram ep atunci de iarna:) multumesc mult.
Grapefruits - uite ca uitasem de turturi. erau o delicatesa cand eram mic de tot. insa faceam mofturi. nu ii mancam decat pe aia mari si frumosi:)) multumesc.

Grapefruits spunea...

Nu puteam să uit de ei- au fost motiv de plăcere, dar şi de necaz când, după ce răceam în gât, urma mămăliga fierbinte la gât :)) nu ştiu dacă ai tăi te-au tratat cu leacuri băbeşti, dar eu am fost terorizată ce medicina tradiţionalistă.

tu26dor spunea...

cu mamaliga nu, dar cred ca erau niste plante pe care mi le legau de gat intr-o basma. asta dupa ce mancam bataia cuvenita:)))

Fotografia mea

Un om obisnuit, calator prin lume si prin viata, in cautarea locului pierdut. 

Cu totii avem un loc pierdut pe care speram sa il descoperim macar odata in viata. In cautarea mea de sine, am calatorit in ultimii cinci ani in peste treizeci de tari, am fost voluntar in proiecte umanitare si am ajuns pedagog la o scoala pentru copii speciali in Danemarca.

Am scris doua carti, prima fiind o colectie de proza scurta adunate intr-un volum cu talc intitulat Raze de senin. A doua carte, un roman al descoperii omului intr-o altfel de viata, intr-o normalitate aproape ireala, o cautare a fericirii si a implinirii sufletesti. O carte traita inainte de a fi scrisa, intr-o viata de om imbulzita in sase luni de zile, atat cat a durat proiectul umanitar din care faceam parte - "Iubesc. India mea". Un pasaj din carte precum si formularul de comanda le gasiti  aici.